Astronomul Michel Mayor, laureat al Premiului Nobel, a criticat public ideile promovate de Elon Musk privind colonizarea planetei Marte. În cadrul conferinței Starmus desfășurate la Tenerife, în Spania, profesorul a calificat drept „naivă” susținerea că un milion de oameni ar putea migra pe Planeta Roșie. Mayor a subliniat că omenirea nu dispune de o „barcă de salvare” și că protejarea Pământului rămâne singura opțiune reală pentru supraviețuire.
Analiza tehnică prezentată de Michel Mayor evidențiază condițiile extrem de ostile de pe Marte, care fac locuința umană aproape imposibilă. Presiunea atmosferică de pe Marte este de aproximativ o sutime din cea a Pământului, iar compoziția gazelor include dioxid de carbon și argon, dar lipsește oxigenul. De asemenea, temperatura medie este de minus 60 °C, cu minime care pot atinge minus 140 °C, pe lângă prezența vântului puternic de praf și a radiațiilor cosmice.
Pe lângă factorii atmosferici, profesorul a menționat că solul de pe Marte este toxic și nu este adecvat pentru activități agricole. Pentru a supraviețui, oamenii ar trebui să locuiască în structuri presurizate, fie sub formă de cupole, fie în locații subterane, pentru a se proteja de frig și radiații. În acest context, Mayor a contestat direct viziunea lui Elon Musk, proprietarul SpaceX, care a promis formarea unei civilizații autosustenabile pe Marte în termen de 100 de ani.
Michel Mayor a vorbit și despre limitările impuse de fizică în ceea ce privește călătoria către alte exoplanete. Chiar dacă o planetă locuibilă ar fi descoperită la o distanță de 30 de ani-lumină, aceasta este de aproximativ un miliard de ori mai îndepărtată decât Luna. Utilizând viteza tehnologiei Apollo, un astfel de drum ar necesita câteva milioane de ani, iar cantitatea de energie necesară pentru o astfel de deplasare este considerată pur și simplu imposibilă.
Expertiza lui Michel Mayor în domeniul astronomiei este consolidată prin descoperirea planetei 51 Pegasi b în 1995, realizată împreună cu Didier Queloz. Această descoperire a deschis calea către detectarea vieții în univers, demonstrând că exoplanetele pot orbita propriile stele în afara Sistemului Solar. De la acel moment, cercetările au identificat peste 6.000 de planete suplimentare, oferind o perspectivă nouă asupra diversității cosmice.
Căutarea planetelor care pot susține viața a fost accelerată semnificativ de misiunile spațiale moderne. Telescopul spațial Kepler al NASA a ajutat la confirmarea a peste 2.600 de exoplanete, dintre care peste 200 se află în zona locuibilă. Acestea sunt regiuni aflate la o distanță optimă față de steaua lor, numite zona Goldilocks, unde temperaturile permit prezența apei lichide, un element esențial pentru dezvoltarea vieții așa cum o cunoaștem.