Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă în domeniul energiei pentru încă 30 de zile. Această măsură, stabilită prin Hotărârea nr. 25/2026 publicată în Monitorul Oficial, se aplică începând cu data de 29 octombrie. Decizia a fost luată deoarece reactoarele de la Cernavodă nu pot fi repornite în luna noiembrie, fapt determinat de nivelul debitului Dunării care nu permite reluarea procesului de funcționare.
Aceasta reprezintă a treia prelungire a stării de alertă, care fusese declarată inițial la finalul lunii iulie. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% din totalul producției de energie electrică a țării. Din cauza indisponibilității acestora, România este obligată să importe cantitatea de energie care îi lipsește de la furnizorii regionali, ceea ce pune presiune pe echilibrul pieței interne.
Situația energetică este agravată de trecerea în sezonul rece, moment în care producția de energie solară scade drastic. Scăderea randamentului surselor regenerabile coincide cu o perioadă de creștere a consumului de energie electrică din partea populației și a companiilor. Această combinație de factori afectează direct stabilitatea pieței și forțează dependența de importuri, în contextul în care producția de energie din întreaga regiune este în scădere.
Impactul economic asupra prețurilor la energia spot este vizibil și semnificativ. Ieri, România a înregistrat unele dintre cele mai mari prețuri de pe piețele europene, cu o medie de 323 euro/MWh. Deși astăzi prețul a scăzut ușor, acesta se menține la un nivel extrem de ridicat de 258 euro/MWh. Evoluția prețurilor rămâne tensionată, deoarece dificultățile de producție nucleară sunt observate și în restul regiunii.
Transelectrica deține autoritatea de a interveni prin tăierea consumului în cazul în care producția de energie nu va fi suficientă pentru a acoperi cererea. Această posibilitate de management al cererii intervine ca o măsură de ultimă instanță pentru a preveni destabilizarea rețelei electrice naționale. Presiunea pe piața regională indică faptul că importurile ar putea deveni și mai costisitoare pe măsură ce criza de la Cernavodă persistă.
În contextul acestor dificultăți tehnice, România a solicitat sprijin de la statele europene pentru procesul de rehtehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă. Acest proiect de modernizare este susținut de o finanțare de 800 de milioane de euro aprobată de BEI, conform deciziei Nuclearelectrica. Investiția este esențială pentru asigurarea capacității de producție pe termen lung și reducerea dependenței de importurile de energie.