Banca Centrală Europeană a decis joi menținerea dobânzilor la nivelul actual, o mișcare care a fost anticipată de piețe. Totuși, instituția a lăsat deschisă posibilitatea unei noi majorări ale costului creditului în cadrul ședinței de politică monetară programată pentru luna decembrie. Decizia vine într-un context marcat de incertitudini economice și de presiuni inflaționiste cauzate de costurile ridicate ale energiei în zona euro.
Oficialii BCE au avertizat că prețurile la energie sunt în creștere și pot alimenta riscurile inflaționiste. Această situație este comparată cu efectele produse de invazia rusească asupra Ucrainei, când scumpirea energiei a generat inflație în lanț în economie. Banca centrală monitorizează dacă avansul prețurilor la petrol și gaze va produce efecte de rundă a doua, care să forțeze o nouă intervenție prin creșterea dobânzilor.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a menționat că inflația de bază a rămas relativ stabilă, iar salariile nu au prezentat o reacție semnificativă la creșterea prețurilor. Totuși, ea a subliniat că durata și amploarea șocului energetic pot afecta atât inflația, cât și creșterea economică. Datele colectate în următoarele șase săptămâni vor fi esențiale pentru a determina dacă direcția de majorare a dobânzilor este clară.
Pe lângă problema inflației, BCE se confruntă cu tensiuni pe piața datoriei, în special în Franța, care este puternic îndatorată. Franța plătește în prezent o primă de 155 de puncte de bază față de Germania la împrumuturile pe 10 ani, un nivel foarte ridicat. Christine Lagarde a semnalat că banca centrală deține instrumente pentru a răspunde în cazul în care mișcările de pe piață ar deveni dezordonate.
Economiștii estimează că vor mai exista doar una sau două majorări ale dobânzilor înainte de finalizarea ciclului actual de înăsprire monetară. În prezent, ritmul de creștere a prețurilor de consum este de aproape două ori mai mare decât ținta de 2% stabilită de BCE. Instituția urmărește să evite turbulențele care ar putea declanșa o instabilitate financiară sau o recesiune economică pe fondul costurilor ridicate de finanțare.
Contextul actual al zonei euro este marcat de o gestionare dificilă a stabilității prețurilor, în timp ce marile economii globale se confruntă cu dinamici diferite. De exemplu, în SUA s-au observat creșteri economice peste estimări, în condițiile în care inflația a urcat la 3,6%. Această diversitate a evoluțiilor economice globale pune presiune pe deciziile marilor bănci centrale de a echilibra controlul inflației cu susținerea creșterii.