Uniunea Europeană și cele 27 de state membre au raportat o contribuție publică de 32,3 miliarde de euro pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare în anul 2025. Conform datelor publicate joi, 29 octombrie 2026, de Consiliul UE, acest sprijrij este completat de 9,3 miliarde de euro provenite din finanțarea privată mobilizată. Raportarea a fost aprobată de Consiliu înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice, COP31, care este programată pentru luna noiembrie la Antalya.
Analizând evoluția față de perioada precedentă, contribuția publică a înregistrat o creștere de 0,6 miliarde de euro față de 2024, când aceasta era de 31,7 miliarde de euro. În schimb, componenta privată mobilizată prin intervenții publice a suferit o scădere semnificativă, ajungând la 9,3 miliarde de euro în 2025, de la nivelul de 11 miliarde de euro raportat în anul 2024. Comunicatul Consiliului nu oferă explicații specifice pentru motivul reducerii acestui segment de capital privat.
Din perspectiva direcționării resurselor, 48% din totalul finanțării publice a fost alocat proiectelor de adaptare la schimbările climatice sau acțiunilor care combină adaptarea cu reducerea emisiilor. Un alt aspect relevant este ponderea granturilor, care au reprezentat 41% din contribuția publică totală. Este important de menționat că aceste granturi sunt fonduri nerambursabile, spre deosebire de împrumuturi, iar cele două procente descriu dimensiuni diferite ale sprijnirii și nu se adună.
În cadrul sumei de 32,3 miliarde de euro, sunt incluse deja anumite contribuții instituționale specifice. Suma totală cuprinde 4,3 miliarde de euro din bugetul UE, inclusiv Fondul european de dezvoltare, și 2,7 miliarde de euro provenite de la Banca Europeană de Investiții. Raportarea utilizată de Consiliu combină angajamentele bilaterale cu plățile multilaterale, folosind o metodologie implementată din 2022 pentru a asigura o serie istorică de la 9,6 miliarde de euro în 2013.
Finanțarea privată de 9,3 miliarde de euro reprezintă capital atras prin mecanisme precum garanții, investiții directe în întreprinderi, linii de credit sau împrumuturi sindicalizate. Consiliul a precizat că această cifră exclude fondurile publice utilizate strict pentru mobilizarea acestor resurse private, deoarece acestea sunt contabilizate separat. Aprobarea acestor date nu reprezintă o nouă alocare bugetară, ci reprezintă o confirmare a contribuțiilor pentru anul raportat.
Aceste cifre apar într-un context de presiune pentru creșterea resurselor globale. La conferința COP29 din 2024, părțile au stabilit un obiectiv de cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare. Există, de asemenea, un apel mai larg pentru creșterea finanțării totale de la toate sursele la un nivel de cel puțin 1.300 de miliarde de dolari anual până în 2035.