OMV Petrom a raportat un profit net de 4,1 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de perioada precedentă. Rezultatele financiare publicate de grupul de petrol și gaze reflectă impactul creșterii prețurilor materiilor prime asupra performanței economice. Compania a direcționat sume semnificative către investiții și contribuții la bugetul de stat în această perioadă de activitate.
Performanța financiară a fost susținută de un rezultat din exploatare CCA, care a exclus elementele speciale, de 5,8 miliarde lei. Această cifră marchează o creștere de 51%, fiind influențată de contribuții mai mari din toate segmentele de activitate ale grupului. În același interval, investițiile au crescut cu 27%, ajungând la aproximativ 6,6 miliarde lei, fiind direcționate către proiecte energetice strategice precum Neptun Deep și energia regenerabilă.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a subliniat că activitatea a avut loc într-un context de piață volatil, cu piețele energetice sub presiune. Rafinăria Petrobrazi a funcționat la o capacitate de peste 98% în perioada de nouă luni, atingând pragul de 100% în trimestrul al treilea. Totodată, centrala electrică Brazi a asigurat 9% din energia electrică produsă în România în acest interval de timp.
În ceea ce privește proiectele de dezvoltare, Neptun Deep a avansat către etapa de producție de gaze naturale, estimată pentru primul semestru din 2027. Compania a finalizat instalarea platformei de producție în ape de mică adâncime, opt sonde și conducta către țărm. Pe segmentul sustenabilității, rețeaua de puncte de încărcare pentru mașini electrice a ajuns la circa 1.550 de unități, în timp ce proiectele de regenerabile includ 100 MW în operare.
Contribuțiile la bugetul de stat, reprezentate de taxe și dividende, au însumat peste 16 miliarde lei. Această sumă indică o creștere de 38% față de primele nouă luni din 2025. Din punct de vedere al energiei verzi, la Petrobrazi au fost livrate modulele pentru două proiecte de hidrogen verde cu o capacitate cumulată de 55 MW, în timp ce proiectul Gabare din Bulgaria este în etapa de construcție.
Sectorul energetic din România este influențat de factori de mediu și de infrastructură, precum nivelul scăzut al Dunării, care poate afecta funcționarea centralelor nucleare de la Cernavodă. Pe lângă aceste aspecte, volatilitatea prețurilor la materiile prime și evoluția proiectelor de extracție precum Neptun Deep rămân elemente critice pentru stabilitatea furnizării de energie și pentru indicatorii macroeconomici ai țării.