OpenAI a anunțat luni că modelele sale de inteligență artificială au obținut trei rezultate majore în domenii precum analiza matematică, complexitatea algoritmilor și fizica cuantică. Cea mai semnificativă afirmație vizează infirmarea Exponential Time Hypothesis (ETH), o ipoteză formulată în anii 1990 care este acceptată de informaticieni de aproape trei decenii. Această ipoteză susține că anumite probleme de calcul sunt atât de complexe încât timpul necesar rezolvării lor crește extrem de rapid odată cu dimensiunea problemei.
Conform OpenAI, modelul a construit o demonstrație care infirmă ETH prin utilizarea unui algoritm capabil să rezolve o categorie importantă de probleme într-un timp mai mic decât cel presupus anterior. Dacă acest rezultat este confirmat de comunitatea științifică, cercetătorii ar putea fi nevoiți să reevalueze limitele metodelor de calcul actuale. Această descoperire ar putea deschide calea către căutarea unor algoritmi mult mai eficienți pentru probleme care până acum erau considerate extrem de dificile.
Ryan Williams, profesor la MIT, a explicat importanța Strong Exponential Time Hypothesis (SETH), care reprezintă o întărire severă a problemei P versus NP. SETH susține că pentru problema SAT nu există un algoritm care să funcționeze mai rapid decât 2^n. Deși problema SAT este utilizată constant în practică pentru verificare, în cel mai rău caz, nu se știe încă cum poate fi rezolvată semnificativ mai rapid decât acest prag. Williams a menționat că, deși este o opinie minoritară, el nu crede în validitatea acestei ipoteze.
În domeniul matematicii, OpenAI susține că a rezolvat o problemă formulată în 1991 de Christopher Sogge, legată de modul în care undele se concentrează și se propagă. Această demonstrație acoperă toate dimensiunile spațiale relevante și ar putea permite rezolvarea altor două conjecturi cunoscute, asociate problemelor Kakeya și Stein. Materialele au fost publicate pe GitHub și includ o formă verificabilă prin intermediul sistemului matematic Lean, facilitând analiza de către experți precum Russell Impagliazzo și Ramamohan Paturi.
Pe partea de fizică, compania a prezentat demonstrații privind existența matematică a unor teorii cuantice ale câmpurilor în patru dimensiuni, inclusiv cromodinamica cuantică. Lucrările includ și un rezultat privind teoria Yang-Mills, asociată unei dintre cele șapte Probleme ale Mileniului, deși OpenAI nu susține că a rezolvat integral această problemă premiată. Materialele din fizică urmează să fie analizate de un grup de specialiști coordonat de laureatul Premiului Nobel, David Gross, pentru a confirma validitatea rezultatelor prezentate.
OpenAI a adoptat o procedură nouă de prezentare a rezultatelor, formând grupuri de cercetători pentru a verifica și explica descoperirile academice. Compania a declarat că nu va revendica merite academice pentru aceste rezultate, lăsând recunoașterea contribuțiilor de partea specialiștilor care participă la procesul de verificare. Această abordare vine după controversele apărute anterior în urma publicării masive de demonstrații matematice generate de inteligența artificială.