Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi mari au intrat într-o etapă de analiză profundă, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România. Autoritățile fiscale pun un accent deosebit pe capacitatea de a accesa informații detaliate despre venituri și active, pentru a asigura o colectare eficientă. Această atenție vizează nu doar structura impozitării, ci și instrumentele de monitorizare a patrimoniilor concentrate în rândul celor mai bogați contribuabili.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 arată că, deși averea privată în UE a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante în majoritatea statelor membre. Fenomenul este cauzat de praguri ridicate, facilități fiscale și scutiri care restrâng baza de impozitare. Raportul subliniază că digitalizarea administrațiilor și schimbul automat de informații sunt esențiale pentru un control fiscal mai eficient asupra activelor.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii au discutat pe 12 octombrie 2026 abordări specifice pentru taxarea persoanelor cu venituri foarte mari. Principalele dificultate identificate vizează evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Dezbaterea include și teme precum schimbarea rezidenței fiscale, taxele de exit și necesitatea unei cooperări internaționale sporite, contribuind la elaborarea unui raport de către Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC).
În România, persoanele cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF. Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) se ocupă cu verificarea situației fiscale personale a acestor contribuabili rezidenți. Activitatea include atât verificări documentare pentru situații punctuale, cât și analize complexe pentru a verifica concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și situația fiscală generală.
Datele recente furnizate de ANAF indică o intensificare a monitorizării pentru perioada 2020-2024. În primul semestru al anului 2026, autoritățile au analizat datele pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Rezultatul acestor analize a inclus transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, și planificarea unor acțiuni de control pentru 571 de persoane fizice.
Evoluția regimurilor fiscale la nivel global indică o tendință de creștere a transparenței activelor financiare și imobiliare. În contextul digitalizării, autoritățile fiscale din statele membre ale UE și din România utilizează tot mai mult datele furnizate de terți și schimbul de informații între jurisdicții. Acest cadru juridic și tehnologic transformă modul în care sunt detectate discrepanțele dintre patrimoniul real și cel declarat de contribuabili.