Sectorul energetic din România se confruntă cu o necesitate critică de modernizare a infrastructurii, însă dialogul cu autoritățile rămâne blocat la nivelul reglementării tarifelor. Daniela Daraban, Director Executiv la Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a declarat că rețelele de distribuție au nevoie de investiții care să fie de două sau chiar de trei ori mai mari decât nivelul actual. Această situație apare în contextul transformărilor tehnologice și al noilor moduri de producție și consum de energie.
Problema gestionării sectorului este accentuată de faptul că statul deține 80% din producția de energie, într-un regim care a prezentat un deficit constant între cerere și ofertă în ultimii 10-15 ani. Daniela Daraban susține că statul trebuie să admită gestionarea deficitară a companiilor de stat și a strategiei energetice. Ea propune ca, în cazul în care structura statului nu poate rezolva aceste probleme de management și strategie, soluțiile trebuie delegate către mediul privat.
În ceea ce privește finanțarea, operatorii de distribuție se confruntă cu o lipsă de resurse, deși în Europa se discută despre majorări semnificative ale investițiilor în transport și distribuție. În România, discuțiile despre suplimentarea fondurilor din Fondul pentru Modernizare cu 900 de milioane de lei durează de doi ani, fără rezultate concrete. Daniela Daraban critică abordarea guvernamentală care se limitează la reducerea impactului tarifului de distribuție, considerând imposibilă modernizarea fără creșterea sumelor disponibile prin acest tarif.
Pe partea de prețuri, Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica, anticipează o scădere a costurilor după anul 2027, odată cu intrarea în funcțiune a unor investiții majore. Printre acestea se numără centralele pe gaz de la Mintia, cu o capacitate de 1.700MW, și cele de la Iernut, de 430MW. Totuși, Alexandru Chiriță a subliniat că sumele mari pe care furnizorii le au de recuperat de la stat din schema de compensare au un impact direct asupra costului final plătit de consumatori.
Situația financiară a furnizorilor este agravată de o datorie de cinci miliarde de lei către mediul privat, acumulată în ultimii doi ani. Daniela Daraban a menționat că procesul de evaluare la autoritatea de reglementare este extrem de lent, dosarele de refinanțare pentru reducerile de preț ajungând abia la nivelul lunii mai 2024. Această întârziere în procesarea cererilor de la ANRE afectează capacitatea furnizorilor de a opera eficient în piața energetică.
Evoluția prețurilor la energia termică în România a fost influențată recent de decizii fiscale, precum reducerea cotei de TVA de la 21% la 11% pentru gigacalorie. Aceste schimbări legislative au un impact direct asupra costurilor de încălzire pentru cetățeni, reflectând volatilitatea și complexitatea reglementărilor aplicate în sectorul energetic național.