Mediul de afaceri din România avertizează că schimbările frecvente ale regimului fiscal afectează capacitatea companiilor de a planifica investiții pe termen lung. În contextul necesității de a reduce deficitul bugetar, specialiștii propun o schimbare de strategie care să pună accent pe eficiența cheltuielilor și pe îmbunătățirea colectării taxelor existente. Această abordare ar putea înlocui creșterea continuă a fiscalității, care pune presiune pe consumatori și pe activitatea economică generală.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Pentru a corecta această situație, autoritățile au aplicat măsuri precum majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11% și creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%. De asemenea, au fost modificate regimul fiscal al microîntreprinderilor și impozitele locale pe proprietate, măsuri care au început deja să se reflecte în veniturile bugetare.
În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au înregistrat o creștere de 22,2% față de perioada precedentă. Totuși, Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, în timp ce ținta de consolidare este de 3% din PIB până în 2031. Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, deoarece populația și companiile resimt deja efectele măsurilor fiscale aplicate anterior.
Un aspect critic este decalajul de conformare la TVA, România neîncasând în 2023 aproximativ o treime din suma datorată, ceea ce reprezintă cea mai mare pierdere din Uniunea Europeană. Această lipsă de încasări a fost estimată la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, în timp ce media europeană a decalajului este de 9,5%. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei, utilizând instrumente precum facturarea electronică sau sistemul e-Transport.
Instabilitatea fiscală a dus la o scădere masivă a investițiilor străine directe, fluxul net ajungând la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această scădere de aproximativ 82% a fost descrisă de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea ca fiind un semnal care nu poate fi ignorat. Companiile solicită acum un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani pentru a asigura stabilitatea taxelor și impozitelor principale.
Evoluția deficitului bugetar în România reflectă o perioadă de ajustări macroeconomice severe, în care autoritățile încearcă să echilibreze contul statului prin creșterea veniturilor. În primele opt luni din 2026, deficitul a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Această dinamică evidențiază efortul de consolidare fiscală într-un context în care inflația a atins 10,85% în mai 2026, influențând direct puterea de cumpărare a populației.