Bugetul general consolidat al României a înregistrat un deficit de 78,3 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, ceea ce reprezintă -3,81% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, această valoare este mult mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul a fost de 102,5 miliarde lei, echivalentul a -5,31% din PIB. Această evoluție indică o încercare de menținere a traiectoriei de ajustare bugetară.
În ciuda încercărilor de consolidare, statul a cheltuit aproximativ 115 lei pentru fiecare 100 de lei încasați în primele nouă luni ale anului 2026. Veniturile bugetare au înregistrat un avans de 1,2 puncte procentuale din PIB-ul prognozat, ajungând la 25,4%, de la un nivel anterior de 24,2%. Această creștere a încasărilor nominale, de 11,9% (55,7 miliarde lei), a avut loc în contextul unei creșteri economice care a pierdut viteză, trecând de la +0,9% anul trecut la -0,6% în primul semestru al anului curent.
Cheltuielile statului au cunoscut o creștere nominală de 5,5%, adică o majorare de 31,6 miliarde lei față de perioada precedentă. Un aspect critic este creșterea masivă a plăților pentru dobânzi, care au trecut de la 39,94 miliarde lei la 50,63 miliarde lei, reprezentând o majorare de 26,8%. Practic, aproximativ 44% din efortul de ajustare bugetară a fost direcționat către plățile suplimentare aferente creditelor anterioare, ceea ce limitează capacitatea de manevră a bugetului.
Pe partea de cheltuieli, s-a observat o diminuare semnificativă a cheltuielilor de capital, care au scăzut cu 11,6%, ajungând la 35,2 miliarde lei de la 39,9 miliarde lei. În schimb, proiectele finanțate prin fonduri externe nerambursabile din cadrul PNRR au crescut considerabil, cu 126,5%, atingând o valoare de peste 15,7 miliarde lei. Totodată, cheltuielile cu personal au scăzut cu 3,5%, echivalentul a 4,43 miliarde lei, după tăieri ale unor sporuri și lipsa indexării salariilor în sectorul public.
Bugetul asigurărilor sociale a prezentat un deficit de 4,6 miliarde lei, chiar și după ce a beneficiat de subvenționări de la bugetul de stat în valoare de circa 24,2 miliarde lei. Această sumă reprezintă peste 26% din totalul CAS colectat. De asemenea, deși bugetele locale au contribuit pozitiv prin un excedent majorat la 3 miliarde lei, plusul înregistrat în sectorul sănătății a suferit o ajustare majoră, coborând de la 1,94 miliarde lei la doar 0,23 miliarde lei.
România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, o situație care persistă încă din anul 2019, când deficitul a fost de -4,64% din PIB. Obiectivul de ajustare vizează reducerea acestuia de la -6,24% în anul curent către cerința Maastricht de maximum -3% din PIB. Această tranziție este esențială pentru stabilizarea fiscală pe termen lung și pentru atingerea unui excedent primar, unde veniturile depășesc cheltuielile fără a include plata dobânzilor.