Produsele alimentare din România dețin un potențial semnificativ pe piețele internaționale, fiind apreciate în țări precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. Totuși, sectorul se confruntă cu obstacole majore legate de promovare, accesul pe rafturile marilor magazine și lipsa unor branduri puternice. Participanții la conferința ZF AGROBUSINESS & FOOD SUMMIT 2026 au subliniat necesitatea unor investiții în procesare și branding pentru a transforma produsele de calitate în succes comercial.
Sectorul mierii ilustrează această problemă prin faptul că aproximativ 95% din producția românească este exportată în vrac, sub formă de materie primă în butoaie. Ionuț George Ocneanu, fondatorul Evicom Honey, a explicat că acest lucru permite altor companii să pună propriul brand pe produsul românesc, o situație care nu este benefică pentru producătorii locali. Construirea unui brand propriu necesită investiții masive de capital, timp și educație pentru a concura pe rafturi deja ocupate de jucători internaționali.
Situația este similară pentru produsele pe bază de cătină, unde Cooperativa Bio Cătina vinde predominant materie primă pentru industria cosmetică sau alimentară. Mădălina Giurescu, fondatoarea cooperativei, a menționat că pe piața internă consumatorii nu sunt dispuși să plătească prețul produsului finit de la raft, iar retailerii impun adaosuri comerciale mari. Din acest motiv, produsele de cătină au fost direcționate către piețe externe, unde sunt utilizate ca ingrediente sau produse finite.
În sectorul lactatelor, Iasmina Blidar, director executiv al UNCST–BOVICOOP, a semnalat dificultățile de vizibilitate ale produselor românești în supermarketuri. Deși organizația a reușit să listeze 57 de produse lactate, unele sunt plasate în zone cu vizibilitate redusă, ceea ce afectează vânzările. Pe lângă problema poziționării, micile cooperative se lovesc de proceduri de listare și certificări care sunt dificil de susținut financiar, necesitând o colaborare mai strânsă între fermieri, procesatori și retaileri.
Certificarea și protecția calității reprezintă alte instrumente esențiale pentru creșterea valorii de piață. Ana Maria Mircea, președintele Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, a relatat că după trei ani și jumătate de demersuri a obținut certificarea europeană pentru babicul de Buzău. Un astfel de produs cu indicație geografică protejată poate obține un preț la raft cu până la 50% mai mare, însă acest proces trebuie susținut de bugete de marketing și de educația consumatorului.
Evoluția sectorului agroalimentar din România este marcată de o disparitate între producția de materie primă și capacitatea de procesare și branding. În timp ce exporturile de produse procesate pot aduce valoare adăugată, mulți producători rămân vulnerabili în lanțul de distribuție. Pentru a depăși deficitul comercial și a crește prezența pe piață, este necesară tranziția de la modelul de producție pentru autoconsum către o procesare industrială și o strategie de marketing integrată.