Piața berii din România urmează să înregistreze o scădere și în anul 2026, conform datelor preliminare furnizate de Asociația Berarii României. Această contracție vine după un an precedent marcat de un minim istoric, când consumul a coborât la nivelul de 14,4 milioane de hectolitri în 2025. Reprezentanții sectorului atribuie această evoluție negativă în principal majorărilor de accize aplicate în ultimele 18 luni.
Efectele scăderii consumului depășesc producția de bere, afectând direct agricultura și stabilitatea locurilor de muncă. Industria berii susține aproximativ 57.800 de posturi pe întregul lanț economic, dintre care 9.000 sunt situate în sectorul agricol. Această dependență este justificată de faptul că 80% din ingredientele utilizate, precum orzul și hameiul, sunt provenite din culturi locale din România.
Producția de orz pentru bere este extinsă în 32 de județe, reprezentând circa 78% din totalul județelor țării. La nivel național, suprafața cultivată cu orz este de aproximativ 580.000 de hectare, inclusiv 88.000 de hectare de orzoaică de toamnă și de primăvară. În schimb, cultura de hamei este mult mai restrânsă, fiind concentrată în județele Alba, Sibiu și Mureș, pe o suprafață de circa 150 de hectare.
Pentru a proteja fermierii, industria utilizează un sistem de contractare tripartit între fermieri, procesatorii de malț și fabricile de bere. Acest model oferă aproximativ 600 de cultivatori de orz predictibilitate financiară prin prețuri minime garantate și preluarea integrală a recoltei. Ionuț Oprea, director general al Soufflet Malt, a menționat că compania oferă și vouchere care acoperă circa 45% din costul semințelor pentru a încuraja producția locală.
Reprezentanții industriei și Ionel Ciunt, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, solicită un cadru fiscal predictibil și măsuri de sprijin pentru producția locală. Obiectivul este menținerea valorii adăugate în țară și protejarea mii de familii din mediul rural. Asociația subliniază că peste 95,5% din consumul intern de bere este acoperit de producția realizată în România, ceea ce face ca orice scădere a pieței să afecteze direct fabricile și furnizorii.
Evoluția consumului de produse alimentare și a piețelor de băuturi răcoritoare este influențată în mod direct de politicile fiscale și de nivelul accizelor aplicate de stat. Deciziile privind taxarea produselor de consum pot modifica rapid comportamentul cumpărătorilor, influențând în mod indirect și veniturile sectorului agricol care furnizează materiile prime necesare procesării industrială în cadrul economiei naționale.