Utilizarea intensivă a instrumentelor de inteligență artificială, precum chatboții, ar putea afecta capacitatea oamenilor de a depune efort în rezolvarea problemelor fără asistență digitală. Un studiu recent realizat de cercetători de la Carnegie Mellon University, Universitatea California Berkeley și alte instituții academice evidențiază riscul unei scăderi a perseverenței. Rezultatele arată că persoanele care se bazează pe AI pentru soluții rapide tind să renunțe mai ușor la sarcini atunci când tehnologia nu mai este disponibilă.
Cercetarea, prezentată la Conference on Language Modeling 2026, a implicat un eșantion de 1.222 de participanți distribuiți în trei experimente distincte. Oamenii de știință au monitorizat reacțiile subiecților atunci când aceștia primeau ajutor de la un chatbot pentru exerciții matematice sau pentru înțelegerea unor texte. În cadrul studiului, asistența digitală a fost oferită inițial, pentru ca ulterior, în mod neașteptat, suportul să fie eliminat fără niciun avertisment prealabil.
Primul experiment a testat 354 de persoane prin rezolvarea unor probleme cu fracții, comparând grupul care folosea un chatbot cu cel care lucra independent. Deși utilizatorii AI au avut inițial rezultate mai bune, situația s-a schimbat radical după retragerea asistenței, moment în care aceștia au început să greșească mai des. Un al doilea experiment, desfășurat pe 667 de persoane, a confirmat aceste observații, subliniind că efectele sunt mai grave atunci când AI oferă direct soluțiile, fără a parcurge etapele de gândire.
Al treilea experiment, care a inclus 201 participanți, s-a concentrat pe capacitatea de înțelegere a textelor, demonstrând că fenomenul afectează și activitățile de citire și interpretare. Cercetătorii explică acest comportament prin conceptul de „externalizare cognitivă”, prin care activitățile mentale sunt transferate către tehnologie. Această delegare a sarcinilor complexe, de la redactare la analiză, face ca metodele tradiționale de rezolvare să fie percepute ca fiind prea lente sau ineficiente de către utilizatori.
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu indică o pierdere permanentă a capacităților intelectuale, având în vedere durata scurtă a experimentelor, de aproximativ 13–15 minute. Totuși, se propune o schimbare în designul chatboților, care ar trebui să ofere indicii sau întrebări pentru a stimula gândirea, în loc de răspunsuri directe. Această abordare ar putea transforma inteligența artificială dintr-un simplu instrument de obținere a rezultatelor într-un partener care dezvoltă competențele utilizatorului.
Fenomenul de externalizare a efortului intelectual nu este unul nou în istoria tehnologiei, fiind observat și la utilizarea calculatoarelor sau a sistemelor GPS. În contextul actual, inteligența artificială generativă duce acest proces la un nivel superior, permițând delegarea unor procese cognitive mult mai complexe. Această evoluție tehnologică impune o regândire a modului în care utilizăm asistența digitală pentru a evita scăderea capacității de concentrare și perseverență.