Procesul de creditare în România a ajuns la un nivel de maturitate tehnologică ce permite obținerea unor răspunsuri în mai puțin de 30 de secunde. Această viteză de procesare este deja o realitate pentru anumite instituții financiare, care gestionează volume de peste un milion de decizii pe an. Lucian Daia, CTO Zitec, a subliniat la evenimentul Future Banking Summit 2026 că rapiditatea nu trebuie să afecteze calitatea evaluării de risc.
Conform explicațiilor oferite de Lucian Daia, secretul deciziilor ultra-rapide nu constă în eliminarea etapelor de verificare, ci în optimizarea acestora. Instituțiile pot rula anumite verificări în paralel sau pot efectua pregătiri ale datelor în avans pentru a accelera procesul final. Utilizarea sistemelor complexe și a inteligenței artificiale permite o analiză profundă, oferind uneori chiar decizii de creditare mai precise decât metodele tradiționale, menținând în același timp rate de neplată reduse.
Sectorul bancar se adaptează la așteptările clienților care solicită servicii instantanee, transformând viteza într-un factor competitiv esențial. Antar Turgay, Retail Banking Director Nexent Bank, menționează că automatizarea procedurilor standard, precum verificarea identității sau a istoricului de credit, este acum obligatorie. La Nexent Bank, procesul pentru cardul CardAvantaj poate fi finalizat în cinci minute, oferind clientului posibilitatea de a folosi imediat varianta digitală în aplicații precum Google Pay sau Apple Pay.
Atunci când o cerere de credit nu poate fi procesată automat, băncile trebuie să gestioneze situația prin comunicare rapidă și intervenție umană. Antar Turgay explică faptul că lipsa unor documente sau necesitatea unor verificări suplimentare nu indică întotdeauna un risc ridicat sau o tentativă de fraudă. În astfel de cazuri, dacă problema este identificată prompt, procesul poate fi rezolvat în mai puțin de jumătate de oră, aspect critic pentru achizițiile de produse în rate efectuate direct în magazine.
Evoluția digitală forțează băncile să treacă de la simple aplicații funcționale la sisteme flexibile, axate pe experiența utilizatorului și scalabilitate. Lucian Daia observă că, în trecut, accentul se punea doar pe acoperirea nevoilor de bază, însă astăzi competiția cu fintech-urile impune standarde mult mai ridicate. Anul 2026 este considerat un punct de cotitură, fiind perioada în care implementările de inteligență artificială încep să aducă rezultate concrete și palpabile pentru afacerile din sectorul financiar românesc.
Transformarea digitală a sistemului bancar este un proces continuu, impulsionat de necesitatea de a integra tehnologii emergente în fluxurile de lucru existente. Această tranziție vizează nu doar viteza de răspuns, ci și eficiența operațională și capacitatea de a oferi produse personalizate. Integrarea inteligenței artificiale în analiza datelor financiare reprezintă un pas major către o economie digitală mai fluidă, unde procesele de creditare devin parte integrantă din experiența de consum cotidiană.