Datele Ministerului Finanțelor arată că mecanismul de alocare a capitalului în România a deviat de la modelul unei economii de piață. Statul român se împrumută cu un randament de aproximativ 7%, un nivel care atrage capitalul în lei și orientează investițiile către sectorul public. Această dinamică favorizează finanțarea statului în detrimentul creditării neguvernamentale, care rămâne la un nivel de doar 22% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 66%.
Cheltuielile cu dobânzile bugetului general consolidat au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. Această sumă depășește deja totalul dobânzilor de 50,50 miliarde de lei plătite în întreg anul 2025. În acest interval, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,8%, în timp ce PIB-ul nominal este estimat să crească cu circa 6,5%. Această evoluție indică faptul că costul serviciului datoriei crește de patru ori mai repede decât economia.
Sectorul bancar este puternic influențat de poziția statului, creanțele asupra acestuia reprezentând 27,6% din activele băncilor. Această cifră este de aproape trei ori mai mare decât media europeană de 9,7%, conform Raportului asupra stabilității financiare al BNR. În primul trimestru al anului 2026, băncile dețineau titluri de stat de aproximativ 230 miliarde lei, o valoare care este de trei ori mai mare decât cea înregistrată acum zece ani.
Investițiile publice de 107,77 miliarde lei din primele nouă luni au fost dominate de fondurile europene, care au reprezentat 65,6% din total. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au ajuns la 48,95 miliarde lei, în creștere cu 39,8% față de anul precedent. Această dependență de granturile externe, alături de dobânzile de 7% ale statului, creează un mediu în care antreprenorii care accesează piața de capital plătesc cele mai mari costuri.
Participanții la Pilonul II se regăsesc într-un cerc închis, fiind atât creditori ai statului, cât și contribuabili care finanțează dobânzile. Fondurile de pensii dețin titluri de stat în lei de aproximativ 129,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că acestea au dreptul la dobânzi de circa 6,6 miliarde lei în primele nouă luni. Acești economisitori nu își pot retrage banii înainte de pensionare, iar stabilitatea economiilor lor depinde direct de capacitatea statului de a plăti dobânzile promise.
În contextul înrăutățirii condițiilor de finanțare de pe piețele externe prin eurobonduri, statul român a optat pentru împrumuturi bilaterale directe de la bănci interne și externe. Această strategie de finanțare apare în perioada în care datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025. Ministerul Finanțelor menține însă ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul curent, sub supravegherea deciziilor de rectificare bugetară.