Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a analizat posibilele direcții de intervenție fiscală ale Guvernului pentru creșterea veniturilor la buget. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, desfășurată miercuri, 28 octombrie, acesta a subliniat necesitatea de a reduce deficitul bugetar prin diverse mecanisme de taxare. Dan Manolescu a indicat că anumite segmente de venituri ar putea fi supuse unor modificări legislative în perioada următoare.
În ceea ce privește segmentul câștigurilor de capital, Dan Manolescu a menționat că există excepții actuale care ar putea fi revizuite. În prezent, dobânzile sunt taxate cu 10%, chiriile cu 8%, iar veniturile provenite din lichidare sunt de 10%. Președintele Camerei Consultanților Fiscali se așteaptă la schimbări în aceste zone, însă a precizat că impactul financiar al acestor măsuri ar putea fi limitat la zeci sau sute de milioane de lei.
O problemă majoră identificată de Dan Manolescu este procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană privind taxarea veniturilor din câștigurile de capital realizate prin intermediari români. Această procedură vizează separarea intermediarilor din România de ceilalți actori din Uniunea Europeană, fapt considerat de Comisie ca fiind o încălcare a tratatului prin discriminarea intermediarilor locali. Dan Manolescu sugerează că ministerul ar putea opta pentru o cotă generală de 16% pentru toate acțiunile vândute direct sau prin bursă.
Dan Manolescu a evaluat și capacitatea statului de a atinge obiectivele financiare impuse, menționând că în 2027 deficitul bugetar trebuie redus cu aproximativ 20 de miliarde, adică un procent de 1%. El consideră că aceste măsuri fiscale specifice sunt nesemnificative în raport cu volumul de bani necesar. Din acest motiv, el estimează că anul viitor nu se așteaptă ca taxele să crească din nou, având în vedere situația actuală a rectificării bugetare.
Reducerea deficitului bugetar la nivelul de 3% reprezintă o țintă extrem de dificil de atins pentru autorități. Dan Manolescu a explicat că presiunea financiară este accentuată de costurile mari aferente dobânzilor și de necesitatea dotărilor din zona militară. Aceste cheltuieli mari îngreunează procesul de consolidare fiscală și dificultatea de a elabora un buget viabil pentru anul 2027, în condițiile în care veniturile din taxele pe câștiguri de capital sunt insuficiente.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne o provocare majoră pentru economia românească, în contextul în care ținta de 3% impune o disciplină strictă a cheltuielilor publice. Presiunea pe bugetul de stat este alimentată de necesitatea de a finanța priorități de securitate și de a acoperi costurile serviciului datoriei, elemente care limitează spațiul de manevră pentru noi creșteri de taxe sau investiții suplimentare în alte domenii.