Amânarea procesului de rectificare bugetară în România generează costuri suplimentare economiei estimate între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că această întârziere nu reprezintă o economie pentru stat, ci o acumulare de obligații care devin tot mai costisitoare. Suma zilnică de neplată echivalează cu aproximativ 2–3 milioane de euro, ceea ce înseamnă o presiune financiară constantă asupra întregului sistem economic național.
Situația este agravată de volumul uriaș al cererilor de finanțare venite de la diverse ministere, care au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă aproximativ 3% din PIB, iar amploarea acestor solicitări ridică semne de întrebare privind planificarea cheltuielilor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus inițial două etape de ajustare: o rectificare pentru cheltuieli urgente până la sfârșitul lunii octombrie și una de finalizare până la sfârșitul lunii noiembrie.
Lista restanțelor bugetare include sume critice, precum cele de aproximativ 15 miliarde de lei datorate firmelor de construcții pentru lucrări executate. În același timp, furnizorii de energie așteaptă între 5 și 8 miliarde de lei pentru schemele de compensare, iar obligațiile pentru drepturile salariale ale magistraților se apropie de 13 miliarde de lei. La aceste sume se adaugă necesarul de 6,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, necesar finanțării spitalelor și medicamentelor compensate.
Costurile de finanțare pentru companii sunt o componentă majoră a pierderilor economice generate de aceste întârzieri. Pentru constructorii care trebuie să finanțeze lucrările din resurse proprii, dobânzile bancare de 9–10% pot genera costuri de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă se ia în calcul și penalitățile legale de întârziere de aproximativ 14,5% pe an, impactul pentru acest sector poate ajunge la circa 6 milioane de lei zilnic, afectând lichiditatea firmelor.
Pe lângă restanțele către furnizori, statul se confruntă cu o presiune masivă din cauza dobânzilor la datoria publică. După primele nouă luni, aceste costuri au ajuns la 50,6 miliarde de lei, cu o creștere de aproape 11 miliarde de lei față de anul precedent. Această evoluție înseamnă că România plătește aproximativ 185 de milioane de lei în fiecare zi doar pentru dobânzi. Există, de asemenea, riscul ca o reevaluare a ratingului de țară în ianuarie să crească costul împrumuturilor.
Lipsa fondurilor poate avea consecințe directe asupra serviciilor publice esențiale, precum unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță. Ministerul Sănătății a semnalat că lipsa banilor ar putea afecta funcționarea acestor servicii începând din luna noiembrie. Nevoia imediată de finanțare este de 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane de lei sunt destinate salariilor personalului de urgență și 25 de milioane de lei pentru ambulanțe, într-un context în care sectorul construcțiilor anticipează o scădere a activității.