Evenimentul ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România sub tema „Obligații, costuri și soluții pentru companii”, a reunir specialiști pentru a analiza dificultățile economice ale tranziției verzi. Dezbaterea a vizat componentele mediu, social și guvernanță, aplicându-le în sectoare precum energia, piața de capital, administrația, educația și asistența socială. Participanții au explorat modul în care companiile pot reduce poluarea fără a bloca activitatea economică și cum pot transforma deșeurile sau energia neutilizată în resurse valoroase.
Răzvan Popp, reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat importanța raportărilor de sustenabilitate pentru deciziile investitorilor. Acesta a avertizat că informațiile eronate pot duce la decizii financiare greșite, afectând fundamentul investițiilor. Răzvan Popp a abordat și problema greenwashing-ului, prin care companiile își prezintă activitatea ca fiind mai ecologică decât este în realitate. ASF monitorizează aceste raportări și poate impune măsuri în caz de neconformități, deși procesul necesită resurse și specialiști formați constant.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a evidențiat costurile raportărilor repetitive către diverse autorități. Ea a menționat că colectarea datelor în formate diferite consumă personal și fonduri, propunând reunirea legislației într-un cod al energiei. Silvia Vlăsceanu a vorbit și despre echilibrul dintre obiectivele de mediu și siguranța alimentării, sugerând că investițiile în proiecte fotovoltaice și stocare ar trebui direcționate către comunitățile care au cea mai mare nevoie de acces la energie.
În cadrul discuțiilor, Ovidiu Rusu, directorul Băncii Locale de Alimente Sector 6, a prezentat impactul social al reducerii risipei alimentare. Instituția sa a recuperat aproximativ 1.100 de tone de produse pentru consum și a livrat peste 600.000 de porții prin parteneriate cu peste 90 de operatori economici. Ovidiu Rusu a explicat că procesul include transportul, sortarea și depozitarea la temperaturi potrivite, asigurând trasabilitatea alimentelor până la consumatori. Această abordare transformă produsele nevindute în resurse pentru beneficiari.
Cristian Teodor, de la ASE, a discutat despre economia circulară și necesitatea ca proiectele de recuperare a materialelor să fie bancabile. Deși deșeul devine resursă, procesul de tranziție este costisitor și trebuie să demonstreze rentabilitatea investițiilor. Totodată, Diana Buzoianu, deputat și fost ministru, a cerut o responsabilitate mai mare în administrație pentru a proteja operatorii care respectă regulile. Ea a menționat că digitalizarea unor proceduri a redus termenii pentru acordurile de mediu și a propus un program de 400 de milioane de lei pentru baterii în 2026.
Contextul actual al economiei românești evidențiază provocări semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea, România fiind situată la ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea materialelor reciclate. Această poziție subliniază dificultatea implementării modelelor de economie circulară discutate la summit, în ciuda eforturilor de a transforma deșeurile în resurse economice prin proiecte de biogaz sau reciclare.