Prognoza pe termen mediu 2026-2029, actualizată pentru rectificarea bugetară, indică o evoluție paradoxală pentru economia României în anul 2026. Deși activitatea economică reală este estimată să scadă cu 0,4%, valoarea nominală a PIB va ajunge la 2.086,3 miliarde lei, de la 2.056 de miliarde lei în prognoza anterioară. Această diferență este explicată de revizuirea în sus a deflatorului PIB, care trece de la 7,2% la 8,5%, reflectând creșterea prețurilor din economie.
Analiza CNSP subliniază că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au generat un șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, afectând costurile de producție și transport. Aceste presiuni s-au suprapus peste măsurile de consolidare fiscal-bugetară și nivelul ridicat al inflației, ceea ce a redus puterea de cumpărare a populației. Rezultatul este o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat, în condiții de cerere modestă pe piața internă.
Sectorul industrial va resimti impactul negativ, cu o estimare de reducere a valorii adăugate brute de 3,4%. Această scădere reflectă atât rezultatele din prima parte a anului, cât și costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare. În paralel, sectorul serviciilor va înregistra o scădere a valorii adăugate brute de 1,9%, fiind afectat în principal de performanțe slabe în domeniile comerțului, transporturilor și serviciilor de piață.
În contrast, construcțiile și agricultura vor contribui pozitiv la indicatorii economici. Prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată semnificativ, de la 5,5% la 10,1%, datorită investițiilor în infrastructură. De asemenea, agricultura este estimată să crească cu 5,1%, ca urmare a unei producții vegetale favorabile la culturile de toamnă, ceea ce va atenua parțial contracția din industria și serviciile de piață.
Consumul privat este prognozat să scadă cu 1,6% în anul 2026, pe fondul eroderii veniturilor reale. Inflația medie anuală este estimată la 8,4%, față de 7,9% anterior, iar rata inflației la sfârșitul anului ar putea ajunge la 6,4%. Pe piața muncii, numărul mediu de salariați va scădea cu 0,6%, ajungând la 5,491 milioane persoane, în timp ce rata șomajului BIM este revizuită în sus, de la 6,3% la 6,6%.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de deciziile de politică fiscală și de dinamica prețurilor la energie. În contextul actual, România traversează o perioadă de ajustare în care creșterea nominală a PIB-ului nu indică o expansiune a producției, ci este rezultatul presiunilor inflaționiste. Estimările pentru anul 2027 indică o revenire la creștere de 1,7%, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor încep să se diminueze treptat.