Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat o actualizare a Prognozei pe termen mediu 2026-2029, în care estimează o contracție economică de 0,4% pentru anul 2026. Această previziune reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1%. Scăderea este influențată de un scenariu economic marcat de presiuni externe și interne care afectează stabilitatea creșterii.
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au generat un șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, afectând prețurile combustibililor și costurile de producție și transport. Pentru economia românească, aceste elemente s-au suprapus peste efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și peste nivelul ridicat al inflației. Această combinație de factori a contribuit la reducerea puterii de cumpărare a populației și la o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat.
În ceea ce privește oferta, industria va înregistra o scădere a valorii adăugate brute de 3,4%, reflectând rezultatele din prima parte a anului și cererea internă modestă. În același timp, sectorul serviciilor va suferi o reducere de 1,9% a valorii adăugate brute, din cauza performanțelor slabe ale comerțului, transporturilor și serviciilor de piață. În contrast, construcțiile și agricultura vor avea evoluții pozitive, construcțiile fiind estimate să crească cu 10,1%, iar agricultura cu 5,1%.
Consumul privat este prognozat să scadă cu 1,6% în anul 2026, pe măsură ce pierderea puterii de cumpărare și măsurile de consolidare fiscală limitează posibilitățile de recuperare. Totodată, inflația a fost revizuită în sus, cu o rată la sfârșitul anului estimată la 6,4%, față de 5,3% în prognoza de primăvară. Inflația medie anuală este estimată la 8,4%, fiind influențată de costurile de producție și distribuție crescute din cauza energiei.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, ceea ce înseamnă o reducere de 0,6%. Rata șomajului BIM a fost revizuită în sus, de la 6,3% la 6,6%, odată cu perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice. Câștigul salarial mediu brut va avea o dinamică temperată, inflația ridicată erodând semnificativ creșterea nominală a salariilor și afectând veniturile reale ale populației.
Prognozele economice de acest tip sunt esențiale pentru planificarea bugetară de stat și pentru anticiparea direcțiilor de politică fiscală. În România, aceste estimări sunt corelate cu datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și cu evoluția indicatorilor macroeconomici precum PIB-ul sau rata inflației. Revizuirea prognozelor de către CNSP indică o perioadă de ajustare economică necesară pentru stabilizarea indicatorilor de consum și de producție.
CNSP estimează că economia se va relansa în 2027, cu un PIB de 2.227 miliarde lei și un avans de 1,7%. Creșterea va continua în anii următori, fiind de 2,4% în 2028 și de 2,1% în 2029, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste și al unei reveniri graduale a cererii interne.