Industria de prelucrare a lemnului din România reprezintă un pilon economic esențial, contribuind cu aproximativ 4,5% la PIB și susținând peste 330.000 de locuri de muncă, în principal în zonele rurale. Adrian Băban, președintele Asociației ProLemn, subliniază că acest sector, format din fabrici și lanțuri logistice, este unul competitiv pe piețele externe, dar întâmpină obstacole interne semnificative. Aceste dificultăți includ birocrația excesivă, accesul restricționat la resurse și o imagine publică asociată eronat cu agresiunea asupra pădurilor.
Datele economice arată că produsele din lemn și hârtie au fost singura grupă de mărfuri cu excedent comercial în 2024, conform Băncii Naționale a României. În mod specific, industria lemnului și cea a mobilei au exportat împreună produse în valoare de 4,25 miliarde de euro în anul 2024. Această sumă reprezintă aproximativ dublul importurilor aferente, ceea ce a generat un excedent comercial de circa 2 miliarde de euro pentru acest segment industrial.
Structura exporturilor de lemn reflectă un nivel de procesare ridicat, deoarece legislația interzice exportul de buștean în spațiul extracomunitar. Din exporturile de lemn din 2024, cherestea a reprezentat circa 30%, restul de 70% fiind produse avansate precum plăci, tâmplărie sau elemente pentru construcții. Conform datelor UN Comtrade, valoarea totală a lemnului și articolelor din lemn exportate de România în 2024 a fost de 1,941 miliarde de dolari.
Destinațiile principale pentru exportul de cherestea includ China, Emiratele Arabe Unite, Japonia, Arabia Saudită și Statele Unite. Pe plan global, România ocupă o poziție de relevanță, fiind în 2023 al patrulea exportator mondial de plăci aglomerate, cu o valoare de 448 de milioane de dolari. Industria mobilei este de asemenea integrată în piețele internaționale, cu aproximativ 83% din producția sa fiind destinată exportului către circa 120 de țări.
Pentru a îmbunătăți situația, Adrian Băban propune două direcții de implementare rapidă, în termen de maximum un an. Prima măsură vizează dezvoltarea sistemului SUMAL 3 pentru a integra cerințele EUDR și a simplifica procedurile administrative. A doua propunere este revizuirea regulamentului de valorificare a lemnului din pădurile publice, de unde a provenit aproximativ 65% din volumul recoltat în 2025, pentru a asigura un flux predictibil de materie primă.
Contextul macro beenetic al României a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de 32,7 miliarde de euro, după ce exporturile au înregistrat 96,6 miliarde de euro și importurile 129,3 miliarde de euro, conform datelor INS. Deși deficitul s-a redus cu 2% față de 2024, presiunea asupra balanței comerciale rămâne ridicată, necesitând contribuția unor sectoare de export precum industria de prelucrare a lemnului.