România înregistrează progrese în domeniul guvernanței corporative, însă persistă diferențe majore între reglementările oficiale și aplicarea lor practică, în special în cadrul întreprinderilor de stat. Alina Prahoveanu, președintele Asociației Administratorilor Independenți (AAI), a punctat că, deși procesul de aderare la OECD și jalonii din PNRR au maturizat cadrul de reglementare, multe structuri funcționează încă doar pentru a îndeplini obligații de conformitate. Această abordare formalistă nu contribuie neapărat la îmbunătățirea calității deciziilor strategice.
Deplasarea de la simpla cunoaștere a regulilor către un model de „board leadership” reprezintă etapa următoare de dezvoltare pentru companiile românești. Alina Prahoveanu explică faptul că un consiliu de administrație performant trebuie să transforme expertiza individuală a membrilor în inteligență colectivă, evitând confuzia dintre supraveghere și control executiv. În acest context, rolul administratorului nu este de a prelua funcțiile managementului, ci de a pune întrebări dificile și de a testa ipotezele propuse de executivi.
Independența administratorilor este un pilon critic, însă președintele AAI face o distincție între independența formală și cea de gândire. O persoană poate respecta toate criteriile legale, dar să nu aibă capacitatea de a analiza informația fără prejudecăți sau de a iniția discuții necesare. Pentru o independență reală, sunt necesare competență, acces la informații și o cultură organizațională care să permită dezacordul argumentat, protejând astfel interesul societății în detrimentul intereselor punctuale ale acționarilor.
În ceea ce privește riscurile emergente, consiliile de administrație trebuie să înțeleagă impactul tehnologiilor precum inteligența artificială și securitatea cibernetică. Deși administratorii nu trebuie să fie experți tehnici, ei trebuie să poată evalua riscurile juridice, reputaționale și de continuitate operațională. Alina Prahoveanu avertizează că board-ul are responsabilitatea de a defini apetitul la risc și de a analiza nu doar pericolele, ci și oportunitățile pierdute din cauza unei adoptări insuficiente a noilor tehnologii.
Calitatea guvernanței are un impact direct asupra performanței financiare, facilitând un acces mai bun la capital și evaluări superioare. Companiile care prezintă mecanisme solide de supraveghere și procese de decizie transparente sunt percepute ca având un risc mai scăzut, ceea ce poate duce la un multiplu de EBITDA superior în tranzacțiile de tip M&A. O guvernanță bine construită reduce dependența de lideri individuali și transformă reziliența organizațională într-un avantaj competitiv sustenabil.
Evoluția standardelor de guvernanță în România este strâns legată de integrarea europeană și de respectarea normelor internaționale de transparență. Procesul de aliniere la standardele OECD și implementarea reformelor prin PNRR sunt piloni centrali pentru modernizarea instituțiilor și a întreprinderilor publice. Acestee procese de transformare instituțională vizează nu doar modificarea legislației, ci și schimbarea culturii organizaționale pentru a asigura o economie mai competitivă și performantă.